Iaca-ta-ma intors de la Garana Jazz Fest 2009, de unde cica-i frumos sa vii cu impresii. Apai, impresii am, da’ mai mult negative, deoaresce nu m-am lasat usor impresionat ca altii care s-au dat pe spate. De ce nu? Simplu! Pentru ca am termen de comparatie, am la ce sa raportez… si anume, la anii trecuti, desigur!
Cam frectie la picior de lemn anu’ asta. Iaca ce nu mi-a placut:
- prezentatorul (grasu’ ala basinos care tot zicea bancuri rasuflate)
- sonorizarea (desi in primele doua zile parea sa fie ok, in a treia zi avea momente cand nu mai ducea bass ul si suna ca o caramida scapata-ntr-un burlan)
lumina – (horror! deci nici daca se fortau nu puteau sa puna lumina mai prost pe scena care si asa arata decorata de parca era Craciunu’)
preturile – (n-am platit intrarea anul asta, [gratie lui Dan], dar mi s-au parut foarte mult 120 lei pe trei zile, ca sa nu mai vorbim de nesimtitii aia cu buticurile lor din incinta care vindeau cafea obosita (vezi Nova Brasilia) cu 5 lei paharu’ de plastic)
conditiile generale – ( plateai 120 de lei si stateai pe bustenii aia de-ti rupeai curu-n ei, ca numa Elena Udrea avea loc la loja si dupa ce a plouat sambata era o mocirla de nu vreau sa-mi amintesc)
frecangii – (aia care vin sa beleasca belengheru’, n-au nici o treaba cu jazz-ul si nici nu adauga nimic interesant la vibe-ul care “se petrece” p-acolo, numa’ se imbata si vomita ca sa ai tu in ce sa calci)
MUZICA, in schimb, a adus mult si anul asta, desi au fost cateva trupe care nu m-au atins la corason neaparat, cei care au facut-o totusi, au facut-o bine! Slabut au cantat chiar banatenii mei de la Jazz De Necaz, de la care sincer ma asteptam la mai mult. In categoria FOARTE TARI intra moldovenii de la Trigon care au bagat de nu-i adevarat si Nils Petter Molvaer care m-au impresionat maxim cu stilul lor electronic si niste “visuals” extraordinare care adaugau la experienta muzicala parca de pe alta planeta. Atunci pe moment i-am comparat cu Tangerine Dream, deci clar e de bine! :D
In fine, acolo am ajuns vineri cu Matusciac, care din pacate n-a stat numa’ o zi si-o noapte ca trebuia sa se intoarca la Bucuresti si am plecat luni cu Grindei dupa ce am petrecut ultimele doua zile cu el si cu trupa lui fenomenala.
Iaca si niste pozne daca tot ii blog foto:
Tags: Aberatii, elena udrea, garana jazz festival 2009, jazz de necaz, matusciac, nils petter molvaer, portret, radu grindei, tangerine dream, trigon
